Structuri poligonale ciudate, descoperite sub suprafața lui Marte de roverul chinezesc

Misiunea roverului Zhurong, parte a primei expediții chinezești pe Marte, a adus noi descoperiri fascinante despre Planeta Roșie. Aterizând în regiunea Utopia Planitia, unul dintre cele mai mari bazine de impact marțian, roverul a dezvăluit structuri poligonale misterioase îngropate adânc sub suprafața planetei. Această zonă a fost explorată inițial de Viking 2 în 1976, dar avansurile tehnologice din ultimele decenii au permis Zhurong să ofere informații mult mai detaliate, scrie IFLscience.

Descoperirea structurilor poligonale

Roverul Zhurong a folosit radarul său de penetrare a solului pentru a detecta aceste structuri, care se află la aproximativ 35 de metri sub suprafață. Cercetătorii au identificat 16 formațiuni poligonale distincte, despre care se crede că s-au format ca rezultat al unor cicluri de îngheț-dezgheț, un fenomen cunoscut pentru a produce crăpături în terenurile expuse. Acest proces a avut loc inițial la suprafața planetei, dar de-a lungul timpului, structurile au fost acoperite de straturi succesive de material sedimentar.

Acest fenomen de îngheț-dezgheț nu este unic pe Marte. Procesul de sublimare și îngheț a sculptat terenul marțian în moduri fascinante, similare cu cele observate în alte zone ale planetei, cum ar fi așa-numiții „păianjeni de pe Marte”. Se estimează că aceste procese geologice ar fi putut continua timp de miliarde de ani, contribuind la formarea peisajului actual.

O privire asupra trecutului climatic al lui Marte

Studiul radarului roverului Zhurong a oferit nu doar informații despre straturile verticale ale regiunii, ci și o perspectivă asupra straturilor orizontale, analizând structura pe o distanță de aproximativ 1,9 kilometri. Această analiză a dezvăluit că bazinele din Utopia Planitia au fost umplute de mai multe episoade de inundații, cu aproximativ 3 miliarde de ani în urmă. În plus, descoperirea structurilor poligonale sugerează un trecut climatic mai variabil decât se credea inițial.

Dacă aceste formațiuni poligonale s-au format prin cicluri de îngheț-dezgheț, acest lucru indică faptul că Marte ar fi putut avea un climat mult mai fluctuant în trecut. Utopia Planitia se află la o latitudine mijlocie, aproximativ 25 de grade nord față de ecuatorul marțian, dar poziția planetei ar fi putut suferi variații majore în timpul diferitelor ere geologice, ceea ce ar fi determinat schimbări climatice severe și sezoane extrem de diferite.

Posibile origini geologice și implicații

O altă posibilitate pe care cercetătorii au luat-o în considerare a fost originea vulcanică a acestor structuri. Marte este cunoscut pentru activitatea sa vulcanică din trecut, având cel mai înalt vulcan din Sistemul Solar, Olympus Mons. Cu toate acestea, echipa de cercetători nu a găsit dovezi de extruziuni bazaltice în regiunea explorată de Zhurong. În schimb, s-a stabilit că structurile sunt de origine sedimentară, formate probabil prin contracția termică cauzată de variațiile de temperatură de-a lungul timpului.

Aceste descoperiri sugerează că Marte a trecut printr-o transformare climatică semnificativă în trecutul îndepărtat. Straturile de material care acoperă structurile poligonale îngropate indică faptul că mediul umed care a permis formarea acestora a dispărut, posibil în urma unor evenimente geologice necunoscute. Acest lucru adaugă o piesă importantă în puzzle-ul legat de istoria climatică și geologică a planetei Marte.

Concluzii și semnificația descoperirilor

Descoperirea acestor structuri poligonale adânc îngropate sub suprafața lui Marte oferă noi perspective asupra istoriei complexe și misterioase a Planetei Roșii. Cercetătorii sugerează că aceste formațiuni, cel mai probabil create prin contracția termică, oferă dovezi convingătoare că Marte a avut o înclinație axială mult mai mare în trecut, ceea ce ar fi provocat schimbări climatice majore.

Aceste descoperiri subliniază faptul că Marte a avut o istorie geologică mult mai activă și dinamică decât se credea anterior. Înțelegerea mai profundă a acestor procese ar putea dezvălui nu doar detalii despre trecutul Planetei Roșii, ci și indicii despre posibila prezență a apei lichide în acele perioade, un factor esențial pentru susținerea vieții.

Studiul acestor structuri poligonale a fost publicat în prestigioasa revistă Nature Astronomy și continuă să ridice întrebări despre evoluția climatică și geologică a lui Marte, oferindu-ne o privire fascinantă asupra unui capitol necunoscut din istoria planetei.